Cum se stabilește data Paștelui. De ce variază în fiecare an

Află cum se stabilește data Paștelui si descoperă de ce Paștele nu are o dată fixă, ci se schimbă în fiecare an.

Paștele este cea mai importantă sărbătoare pentru creștini. Spre deosebire de Crăciun, care are o dată fixă, Paștele variază anual. Acest lucru se datorează unui sistem de calcul stabilit încă din anul 325 d.Hr., în cadrul Primului Sinod Ecumenic de la Niceea.

Atunci, s-au stabilit trei reguli esențiale pentru calculul Paștelui:

1. Paștele trebuie să fie sărbătorit într-o zi de duminică;
2. Această duminică trebuie să urmeze după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară;
3. Dacă 14 Nisan (prima lună plină după echinocțiu) cade duminica, Paștele se va celebra în duminica următoare, pentru a nu coincide cu Paștele evreiesc.

Părintele Ene Braniște explică faptul că data Paștelui depinde de două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară (21 martie, o dată fixă) și prima lună plină care urmează acestuia (numită și lună plină pascală, cu dată variabilă).

Această lună plină pascală poate apărea în unele primăveri foarte devreme, iar în altele, mai târziu. Astfel, cea mai devreme dată posibilă pentru Paște este 22 martie (dacă luna plină coincide cu echinocțiul și cade sâmbăta), iar cea mai târzie este 25 aprilie (dacă luna plină vine după echinocțiu și cade într-o zi de luni).

Până în anul 1582, data Paștelui era calculată după calendarul iulian. Însă, din cauza unor erori acumulate (pentru că anul iulian era cu 11 minute mai lung decât anul astronomic), Papa Grigorie al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, pentru a corecta aceste decalaje. Calendarul gregorian a fost preluat de majoritatea țărilor occidentale, iar în România, Biserica Ortodoxă Română l-a adoptat abia în 1924.

Sursa & foto: a1.ro